Rezultatele proiectului „Oameni pentru râuri, Râuri pentru oameni”, implementat de Asociația Planeta Verde în parteneriat cu Philip Morris România

În perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, o echipă de voluntari coordonată de Asociația Planeta Verde a colectat și analizat 100 de probe de apă din zona București-Ilfov, acoperind râuri, lacuri, pânza freatică și rețeaua de apă potabilă. Proiectul „Oameni pentru râuri, Râuri pentru oameni”, realizat în parteneriat cu Philip Morris România, a urmărit atât colectarea de date concrete privind starea apelor locale, cât și implicarea comunităților și a tinerilor în protejarea resurselor de apă.

Ce am testat și cum

Probele au fost colectate manual, din puncte selectate pentru accesibilitate și relevanță locală, și analizate cu echipamente și reactivi standardizați. S-au măsurat nouă parametri fizico-chimici: alcalinitate, duritate, pH, nitrați, nitriți, alcalinitate fenolftaleică, fier, clor și sulfiți. Metodologia a permis obținerea unor rezultate orientative, utile pentru comparație cu datele oficiale ale Administrației Naționale Apele Române.

Vestea bună: la nivel general, apa este în limite sigure

Toate cele 100 de probe se încadrează în limitele admise de legislația națională și europeană. Nitrații rămân sub pragul de 50 mg/L stabilit de Directiva UE 2020/2184, nitriții nu depășesc 1 mg/L, fierul nu a fost detectat în nicio probă, iar concentrațiile de clor și sulfiți sunt neglijabile.

Dâmbovița: un profil surprinzător de curat

Cele 21 de probe prelevate de-a lungul Dâmboviței au arătat un profil uniform: pH constant de 8,3-8,4, duritate stabilă între 180 și 210 mg/L, nitrați sub 10 mg/L, și nicio observație negativă privind culoarea sau mirosul. Regimul hidrologic controlat din amonte (baraj, canalizare, debit reglat) își face treaba.

Lacurile din est și sud: semnale de alarmă

Imaginea se schimbă la lacurile din estul și sudul aglomerării. Berceni, Dobroești și Cernica prezintă un cumul de anomalii: duritate de 690-720 mg/L (de 3-4 ori peste media celorlalte lacuri), pH de 8,7-8,8, alcalinitate fenolftaleică de peste 270 mg/L și culoare galben-verzui vizibilă cu ochiul liber. Aceste valori convergente semnalează un risc de eutrofizare, un proces în care excesul de nutrienți stimulează creșterea explozivă a algelor, cu consecințe negative asupra ecosistemului acvatic. Lacurile din nordul și vestul Bucureștiului (Tei, Herăstrău, Băneasa, Mogoșoaia, Buftea, Străulești) nu prezintă aceste semnale.

Ce am observat în teren

Dincolo de cifre, observațiile directe au completat tabloul. În campania din octombrie 2025, echipa a observat depuneri pe fundul sticlelor de colectare la Cernica și Pantelimon, mazgă verde la suprafața lacului Fundeni, miros puternic la Dobroești, deșeuri din construcții pe malurile Pasării și deșeuri de polistiren la Ștefănești. În campania din aprilie 2026, Dâmbovița și lacurile din nordul Bucureștiului au fost constant incolore și inodore.

Studenți la stația de epurare

În componenta educativă a proiectului, 15 studenți ai Universității Ecologice din București, însoțiți de cadre didactice, au vizitat stația de epurare a apei din cadrul Philip Morris România. Au observat procesele de tratare pas cu pas și au analizat probe în laborator, experimentând direct tehnicile de monitorizare a calității apei. Pentru studenții de mediu, diferența dintre teorie și practică este enormă: o stație de epurare văzută în funcțiune, cu mirosurile, zgomotele și complexitatea ei reală, fixează cunoștințele într-un mod pe care nicio sală de curs nu îl poate replica. Studenții au înțeles concret de ce contează fiecare parametru măsurat, cum arată o abatere de la normă în practică și ce presupune operarea zilnică a unei infrastructuri de tratare a apei. Acest tip de experiență directă formează profesioniști care știu nu doar ce scrie în legislație, ci și cum arată conformitatea la fața locului.

Gardieni ai apei

Campania „Fii și tu Gardianul Apei!” a distribuit mini-kituri de testare a apei către cetățeni din arealul București-Ilfov, oferindu-le posibilitatea de a verifica singuri calitatea apei din propriile gospodării. Kiturile au fost însoțite de materiale informative despre importanța protejării resurselor de apă și despre parametrii de calitate pe care îi pot urmări.

De ce contează monitorizarea participativă

Cadrul legislativ european se actualizează accelerat. Din ianuarie 2026, statele UE sunt obligate să monitorizeze substanțele PFAS în apa potabilă. O nouă directivă extinde lista poluanților prioritari pentru apele de suprafață, iar Strategia pentru Reziliența Apei adoptată de Comisia Europeană în 2025 pune accent pe implicarea cetățenilor în gestionarea resurselor de apă. În acest context, inițiativele de monitorizare participativă nu mai sunt un exercițiu opțional, ci un complement necesar al sistemelor oficiale de supraveghere.

Proiectul „Oameni pentru râuri, Râuri pentru oameni” a demonstrat că o echipă de voluntari, cu metodologie standardizată și echipamente adecvate, poate genera date relevante, identifica zone vulnerabile și mobiliza comunități. Fiecare probă de apă colectată, fiecare kit distribuit și fiecare student care a pășit într-o stație de epurare reprezintă o investiție concretă în protejarea resursei de care depindem cu toții.

Asociația Planeta Verde militează pentru protejarea mediului înconjurător prin campanii de informare, conștientizare și acțiuni practice cu impact direct în comunitățile locale. Detalii despre proiectele noastre pe www.green-planet.ro  și pe paginile de Facebook și LinkedIn ale asociației.