Textilele în România: ce am aflat la conferința din Senat

Pe 31 martie 2026, Asociația Planeta Verde a organizat la Senatul României conferința „Textilele în România: între Directiva UE și implementarea națională”, sub patronajul Comisiei pentru mediu din Senat și al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților. Partenerii evenimentului au fost Grupul FEPRA, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România și EVE Fashion.

Conferința face parte din munca grupului de lucru inițiat de APV pentru a defini un model funcțional de economie circulară în sectorul textil. Mai jos, pe scurt, ce am aflat.

De ce contează

România generează în jur de 160.000 de tone de deșeuri textile pe an, dar doar 6–10% ajung să fie reutilizate sau reciclate. Colectarea separată a textilelor este obligatorie în UE din 1 ianuarie 2025, iar Directiva Europeană 1892/2025 cere transpunerea în legislația națională până la 17 iunie 2027 și un sistem funcțional de răspundere extinsă a producătorului (EPR) pentru textile până la 17 aprilie 2028. Astăzi, România nu are încă un sistem integrat de colectare, sortare pentru reutilizare și reciclare și nici un mecanism stabil de finanțare.

Ce au spus participanții

• Ministerul Mediului a vorbit despre un sistem funcțional, construit în etape clare și cu un calendar predictibil.
• Comisia Europeană, prin directorul pentru economie circulară din DG Mediu, a subliniat că directiva trebuie implementată integral: faptul că nu are ținte numerice nu înseamnă flexibilitate, ci obligația unei colectări riguroase și a unor decizii bazate pe date.
• Cancelaria Prim-Ministrului a amintit că textilele sunt o prioritate în Planul național de acțiune pentru economia circulară și că infrastructura, capacitatea de reciclare și piețele de valorificare trebuie dezvoltate în paralel.
• Ministerul Economiei a prezentat deșeurile textile ca oportunitate economică: materii prime secundare și noi lanțuri de valoare, cu condiția separării corecte a fluxurilor.
• Grupul FEPRA a cerut costuri realiste și un cadru predictibil, care să permită planificarea investițiilor pe 3–5 ani.

Studiul lansat la conferință

Am prezentat studiul „Modele de guvernanță pentru circularitatea textilelor în România”, care compară sistemele din Franța, Olanda, Belgia și Germania. Printre constatări: nu există statistici centralizate privind textilele puse pe piață, nu funcționează încă nicio organizație de preluare a responsabilității (OIREP) specializată pe textile, iar sistemul de trasabilitate SIATD trebuie extins pentru acest flux.

Concluziile

• Directiva nu impune un model unic, așa că România trebuie să își construiască propriul sistem, adaptat realităților locale.
• Soluțiile trebuie construite în parteneriat cu mediul privat; ministerele Mediului și Economiei au invitat industria să vină cu propuneri concrete.
• Separarea corectă a fluxurilor și respectarea ierarhiei deșeurilor (întâi reutilizare, apoi reciclare) sunt condiții de bază.
• Colectarea nu se poate baza doar pe sistemul public, care nu are suficientă capacitate de sortare și procesare; sistemul trebuie deschis mai multor actori, pentru a evita depozitarea sau incinerarea.
• Actorii din economia socială pot avea un rol în viitorul sistem EPR, cu beneficii atât de mediu, cât și sociale.

Ministrul Mediului și alți speakeri ne-au acordat și scurte interviuri video, pe care le poți vedea pe pagina conferinței.

Mai multe despre eveniment, pe pagina conferinței. Un rezumat al discuțiilor a fost publicat și de Revista Ecologic.